Postări
Vraji la stea :
Se face o coca din 3 degetare de faina, de apa si de sare. Se coace in cuptor si apoi se mananca fara sa se bea apa dupa ea. Dupa aceea fata trebuie sa mearga in gradina, sa se puna in genunchi cu fata catre steaua pe care si-a ales-o si sa zica:Stea, stea, draga mea,
Stea, stea, draga mea,
Stea, stea, draga mea
Du-te ada data mea!
D-o fi in sat cu mine
Sa-l aduci pana mane.
D-o fi in alt sat
Sa-l aduci pe-nserat,
D-o fi-n alta tara,
Sa-l aduci mane seara
D-o fi peste apa,
Vraji de matrice, pentru a fi binecuvantata - a avea copil:
Lunea de dimineata, pana a nu rasari Soarele, se descanta deasupra unui pahar de rachiu ori de vin, sau de bors din care n-a gustat inca nimeni, de trei ori una dupa alta, spunandu-se:
Stai matrice,
Nu hui,
Nu pocni,
Prin oase nu te porni!
Matriciu prin sete,
Matriciu prin foame,
Matriciu prin deochi,
Matriciu prin fierbinteala,
Matriciu prin spaima,
Matriciu prin neodihna,
Matriciu de 99 feluri,
Matriciu de 99 de soiuri,
Iesi de unde esti -
Din piept,
De sub piept,
Din inima,
De sub inima,
Din sele,
Din brate
Si din mate,
Din toate incheieturile
Si din toate ciolanele.
Ca tu, de nu-i iesi,
Cu 99 de coase te-oi cosi,
Din trup si din toate oasele.
Te-oi porni,
Cu 99 de seceri te-oi secera,
Din trup si din toate incheieturile
Te-oi lua
Si-n Marea Neagra te-oi mana.
Si acolo te-oi aseza,
Acolo-i sta,
Acolo-i bea,
Acolo-i disparea,
Si pe N. in pace-i lasa.
N. sa ramaie curata
Si luminata
Ca Dumnezeu cand a facut-o,
Ca maica-sa cand a nascut-o,
Ca argintul strecurat
Cum e de Dumnezeu lasat,
Ca Soarele pe senin,
În veci vecilor
Amin!
Matrice in limbajul popular poate insemna crampa, colici, reumatism, spas sau uter. Indiferent de semnificatia acestui cuvant, descantecul este menit sa indeparteze o suferinta fizica, sa grabeasca vindecarea.
Stai matrice,
Nu hui,
Nu pocni,
Prin oase nu te porni!
Matriciu prin sete,
Matriciu prin foame,
Matriciu prin deochi,
Matriciu prin fierbinteala,
Matriciu prin spaima,
Matriciu prin neodihna,
Matriciu de 99 feluri,
Matriciu de 99 de soiuri,
Iesi de unde esti -
Din piept,
De sub piept,
Din inima,
De sub inima,
Din sele,
Din brate
Si din mate,
Din toate incheieturile
Si din toate ciolanele.
Ca tu, de nu-i iesi,
Cu 99 de coase te-oi cosi,
Din trup si din toate oasele.
Te-oi porni,
Cu 99 de seceri te-oi secera,
Din trup si din toate incheieturile
Te-oi lua
Si-n Marea Neagra te-oi mana.
Si acolo te-oi aseza,
Acolo-i sta,
Acolo-i bea,
Acolo-i disparea,
Si pe N. in pace-i lasa.
N. sa ramaie curata
Si luminata
Ca Dumnezeu cand a facut-o,
Ca maica-sa cand a nascut-o,
Ca argintul strecurat
Cum e de Dumnezeu lasat,
Ca Soarele pe senin,
În veci vecilor
Amin!
Matrice in limbajul popular poate insemna crampa, colici, reumatism, spas sau uter. Indiferent de semnificatia acestui cuvant, descantecul este menit sa indeparteze o suferinta fizica, sa grabeasca vindecarea.
Vraji de ursita pentru nasterile intarziate:
Descantatoarea ia un topor, merge mai intai spre rasarit, in unghiul casei de catre icoane, si facant cruce cu toporul zice:
Ho! vaca rosa,
Porosa!
Ho! vaca neagra,
Poneagra,
Nu te asupri,
Nu te naravi,
Nu te navali,
Nu te napasti,
Copiii nu-mi saraci!
Nu te amesteca,
Nu te apuca.
Nu amesteca
Copiii mei cu-acesteia.
Nu te apuca,
Nu-ti amesteca
Blidele si lingurile,
Si strachinele,
Oalele,
Tindeicele
Si strecuratorile,
Casa
Si masa!
Ca, de te-i apuca
Si te-i amesteca,
Cu toporul acesta
Capul ti-oi taia!
Dupa aceasta implanta toporul in unghiul casei. Apoi merge la celelalte unghiuri si face la fel. În urma se duce la mester-grinda (daca este) si implanta din toate puterile toporul in el si acolo il lasa peste noaptea aceea.
Ho! vaca rosa,
Porosa!
Ho! vaca neagra,
Poneagra,
Nu te asupri,
Nu te naravi,
Nu te navali,
Nu te napasti,
Copiii nu-mi saraci!
Nu te amesteca,
Nu te apuca.
Nu amesteca
Copiii mei cu-acesteia.
Nu te apuca,
Nu-ti amesteca
Blidele si lingurile,
Si strachinele,
Oalele,
Tindeicele
Si strecuratorile,
Casa
Si masa!
Ca, de te-i apuca
Si te-i amesteca,
Cu toporul acesta
Capul ti-oi taia!
Dupa aceasta implanta toporul in unghiul casei. Apoi merge la celelalte unghiuri si face la fel. În urma se duce la mester-grinda (daca este) si implanta din toate puterile toporul in el si acolo il lasa peste noaptea aceea.
Vraji de deochi pentru lehuza si nou-nascut:
Descantec de deochi pentru lehuza si nou-nascut:
Descantatoarea isi face cruce, lehuza facand intocmai ca ea de trei ori, apoi sufla peste ea si zice:
Nu suflai sufletu,
Numai suflai deochietu,
Din creierii capului,
Din zgarcele nasului,
Din merele obrazului,
Din ficatei,
Din rarunchei,
Din tot sangele ei.
De o fi deocheat(a) de nevasta
Peptul sa-i plesneasca,
Laptele sa-i porneasca.
De-o fi deocheat(a) de fata mare
Parul sa-i pice,
Ochii sa-i impainjeneasca,
Buzele sa-i piscaneasca,
Sa nu se mire de N.
Sa se mire de ei,
Cum o sa faca,
Cum o sa petreaca.
Sa se mire de Staticot,
Cu barba-i cu tot,
Cu un cal schiop.
De o fi deocheat(a)
De ochi matosi,
De ochi negri,
De ochi verzui,
De ochi de 99 de feluri,
Napoi sa se-ntoarca,
Toate miraturi,
Si toate pocituri.
C-o sarcina de drog,
C-o stracatoare de cas ros,
Si el striga asa:
- Hai la cas ros!
Hai la cas ros!
Hai la cas ros!
Cine-l auzea,
Surzea;
Cine-l vedea,
Orbea;
Cine gusta,
Crapa.
Sa crape toate deocheturile,
Toate miraturi,
Toate napratituri,
Toate pocituri.
Apoi, udand-o cu limba pe frunte si scuipand pe jos, zice:
Cum isi linge oaia mielul
Si vaca vitelul,
Asa spal eu pe N.
De toate deocheturi,
De toate miraturi,
Cu limba il spalai,
Si la pamant il lepadai.
Calca apoi scuipatul cu piciorul si continua:
Sa se aseze toate deochituri,
Cum aseaza pamantul
Sub lume, sub tara,
Sub orice cara,
Asa sa se aseze
Toate durerile,
Tot deocheatul de la N.
Sa ramana curata,
[Ca] Maica Maria
Cum a lasat-o.
Ca ea pe mine m-o indemnat
De cu suflet i-am suflat,
Cu limba o am spalat,
De deocheturi,
De miraturi.
Langa pat, in apropierea scuipatului, ba chiar peste el, face pe pamant cruce si zice:
Cine s-o afla
Sa masoare cerul de nalt,
Pamantul de lat,
Acela sa mai poata deochea pe N.
Apoi ii leaga un fir rosu la grumaz pe care lehuza il poarta pana merge la biserica.
Descantatoarea isi face cruce, lehuza facand intocmai ca ea de trei ori, apoi sufla peste ea si zice:
Nu suflai sufletu,
Numai suflai deochietu,
Din creierii capului,
Din zgarcele nasului,
Din merele obrazului,
Din ficatei,
Din rarunchei,
Din tot sangele ei.
De o fi deocheat(a) de nevasta
Peptul sa-i plesneasca,
Laptele sa-i porneasca.
De-o fi deocheat(a) de fata mare
Parul sa-i pice,
Ochii sa-i impainjeneasca,
Buzele sa-i piscaneasca,
Sa nu se mire de N.
Sa se mire de ei,
Cum o sa faca,
Cum o sa petreaca.
Sa se mire de Staticot,
Cu barba-i cu tot,
Cu un cal schiop.
De o fi deocheat(a)
De ochi matosi,
De ochi negri,
De ochi verzui,
De ochi de 99 de feluri,
Napoi sa se-ntoarca,
Toate miraturi,
Si toate pocituri.
C-o sarcina de drog,
C-o stracatoare de cas ros,
Si el striga asa:
- Hai la cas ros!
Hai la cas ros!
Hai la cas ros!
Cine-l auzea,
Surzea;
Cine-l vedea,
Orbea;
Cine gusta,
Crapa.
Sa crape toate deocheturile,
Toate miraturi,
Toate napratituri,
Toate pocituri.
Apoi, udand-o cu limba pe frunte si scuipand pe jos, zice:
Cum isi linge oaia mielul
Si vaca vitelul,
Asa spal eu pe N.
De toate deocheturi,
De toate miraturi,
Cu limba il spalai,
Si la pamant il lepadai.
Calca apoi scuipatul cu piciorul si continua:
Sa se aseze toate deochituri,
Cum aseaza pamantul
Sub lume, sub tara,
Sub orice cara,
Asa sa se aseze
Toate durerile,
Tot deocheatul de la N.
Sa ramana curata,
[Ca] Maica Maria
Cum a lasat-o.
Ca ea pe mine m-o indemnat
De cu suflet i-am suflat,
Cu limba o am spalat,
De deocheturi,
De miraturi.
Langa pat, in apropierea scuipatului, ba chiar peste el, face pe pamant cruce si zice:
Cine s-o afla
Sa masoare cerul de nalt,
Pamantul de lat,
Acela sa mai poata deochea pe N.
Apoi ii leaga un fir rosu la grumaz pe care lehuza il poarta pana merge la biserica.
Vraji de dragoste:
Se pune miere si sare pe un vatrai, apoi se baga vatraiul pe o vatra incinsa rostind:
Tu, sare mare,
Tu, miere mare,
Eu te incinz,
Te aprinz,
Tu sa te incinzi,
Sa te aprinzi,
Cum te incinzi,
Cum te aprinzi,
Asa sa se-ncinga
Asa sa se-aprinda
N. de chipul meu,
De trupul meu.
Sa nu-i dai stare a sta,
Sa-l incinzi,
Sa-l aprinzi,
De chipul meu,
De trupul meu,
Cum se incinge
Vatra de foc,
Focul de vatra,
Asa sa se-ncinga
Inima-n N.
De chipul meu,
De trupul meu,
Cum plesneste sarea,
Cum se-ncinge mierea,
Asa sa se-ncinga
Asa sa se aprinza
Asa sa plesneasca,
Sa nu se staveasca
Inima-n N.
De chipul meu,
De trupul meu,
Nici in lung,
Nici in lat,
Nici la noi in sat,
Sa nu-i stare a sta,
Nici mancare a manca,
Nici hodin-a hodini,
Nici somn a durmi,
Pana la mine a veni.
Tu, sare mare,
Tu, miere mare,
Eu te incinz,
Te aprinz,
Tu sa te incinzi,
Sa te aprinzi,
Cum te incinzi,
Cum te aprinzi,
Asa sa se-ncinga
Asa sa se-aprinda
N. de chipul meu,
De trupul meu.
Sa nu-i dai stare a sta,
Sa-l incinzi,
Sa-l aprinzi,
De chipul meu,
De trupul meu,
Cum se incinge
Vatra de foc,
Focul de vatra,
Asa sa se-ncinga
Inima-n N.
De chipul meu,
De trupul meu,
Cum plesneste sarea,
Cum se-ncinge mierea,
Asa sa se-ncinga
Asa sa se aprinza
Asa sa plesneasca,
Sa nu se staveasca
Inima-n N.
De chipul meu,
De trupul meu,
Nici in lung,
Nici in lat,
Nici la noi in sat,
Sa nu-i stare a sta,
Nici mancare a manca,
Nici hodin-a hodini,
Nici somn a durmi,
Pana la mine a veni.
Descantec de Samca:
A purces pe cale, pe carare, N.
Cand, la jumatate cale,
L-a intalnit o Samca cu patru picioare,
Cu par de urs imbracata pana in pamant.
Bine l-a intalnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a paienjenit,
Sangele i-a baut.
Carne i-a mancat,
Toate puterile i-a luat.
Nimeni nu l-a vazut,
Nimeni nu l-a auzit,
Numai Maica Domnului
Din poarta cerului
A auzit si l-a vazut
Si l-a intrebat
- Ce te vaicarezi si te cainezi?
- Cum nu m-oi vaicara
Si nu m-oi caina,
Cand am purces pe cale pe carare,
Gras si frumos
Cand la jumatate de cale
M-a intalnit o Samca cu patru picioare,
Cu piele de urs imbracata,
Trupul mi-a schimonosit,
Pieptul mi l-a stricat,
Ochii mi-a paienjenit,
Sangele mi-a baut,
Carnea mi-a mancat,
Si nume nu m-a auzit
Si nime nu m-a vazut!
Si i-a zis Maica Domnului:
- Du-te la cine stie descanta,
Cu matura te-a matura,
De la tine l-a departa,
Cu acu l-a impunge si l-a strapunge,
De la tine s-a duce.
Cu biciul l-a biciui,
De la tine s-a porni,
Peste Marea Neagra l-a arunca,
Unde popa nu toaca,
Lui Dumnezeu nu se roaga.
Acolo sa-i fie cina si odihna
Si N. sa ramaie luminat,
Ca cristalul de curat,
Cum Dumnezeu l-a zidit,
Si ma-sa ce l-a facut!
Se descanta in trei luni, in cate trei zile de cate trei ori, in rachiu si cu un pai de matura, un ac si o biciusca de gasit. Rachiul il bea bolnavul si se mai spala cu el.
Samca , dupa cum spun legendele, este un spirit necurat, foarte urat si fioros: o femeie in pielea goala, cu parul despletit, pana la calcaie, cu sanii lungi pana la pamant, cu ochii mici si stralucitori ca stelele, cu mainile de fier, cu unghiile de la maini si de la picioare lungi si ascutite ca andrelele sau incarligate ca secerile si cu limba de foc. Acest demon, din a carui gura foarte mare, urata si stramba iese intotdeauna foc, se arata pe la sfarsitul lunii, in apropiere de luna plina, copiilor mai mici de patru ani, pe care asa de tare ii inspaimanta ca se imbolnavesc pe loc. Acest demon se mai arata si femeilor care zac pe patul nasterii, pe care le framanta si le sperie, incat acestea mor pe loc sau raman schilodite si neputincioase toata viata. Formele pe care Samca le ia sunt felurite: in chip de porc foarte mare si fioros, in chip de caine cu dintii ranjiti, in chip de pisica fara par cu ochii infocati si holbati, in chip de cioara mare cu ochii de sange si in chip de paianjen mare si negru. Boala de care sunt atinsi copiii dupa ce li se arata Samca poarta numele de rautatea copiilor. Samca are 19 nume: Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava si Samca. Pentru a se apara de Samca, oamenii trebuie sa ii scrie toate cele 19 nume pe un perete al casei sau trebuie sa convinga pe altcineva sa scrie un descantec, pe care sa-l poarte apoi asupra lor. Acest descantec o va face pe Samca sa se duca in schimb la cel care l-a scris, dar daca acesta este un om batran, care si-a trait viata, Samca nu ii va face rau, ci doar il va face sa scransneasca din dinti in somn.
Cand, la jumatate cale,
L-a intalnit o Samca cu patru picioare,
Cu par de urs imbracata pana in pamant.
Bine l-a intalnit,
Trupul i-a schimonosit,
Pieptul i-a stricat,
Ochii i-a paienjenit,
Sangele i-a baut.
Carne i-a mancat,
Toate puterile i-a luat.
Nimeni nu l-a vazut,
Nimeni nu l-a auzit,
Numai Maica Domnului
Din poarta cerului
A auzit si l-a vazut
Si l-a intrebat
- Ce te vaicarezi si te cainezi?
- Cum nu m-oi vaicara
Si nu m-oi caina,
Cand am purces pe cale pe carare,
Gras si frumos
Cand la jumatate de cale
M-a intalnit o Samca cu patru picioare,
Cu piele de urs imbracata,
Trupul mi-a schimonosit,
Pieptul mi l-a stricat,
Ochii mi-a paienjenit,
Sangele mi-a baut,
Carnea mi-a mancat,
Si nume nu m-a auzit
Si nime nu m-a vazut!
Si i-a zis Maica Domnului:
- Du-te la cine stie descanta,
Cu matura te-a matura,
De la tine l-a departa,
Cu acu l-a impunge si l-a strapunge,
De la tine s-a duce.
Cu biciul l-a biciui,
De la tine s-a porni,
Peste Marea Neagra l-a arunca,
Unde popa nu toaca,
Lui Dumnezeu nu se roaga.
Acolo sa-i fie cina si odihna
Si N. sa ramaie luminat,
Ca cristalul de curat,
Cum Dumnezeu l-a zidit,
Si ma-sa ce l-a facut!
Se descanta in trei luni, in cate trei zile de cate trei ori, in rachiu si cu un pai de matura, un ac si o biciusca de gasit. Rachiul il bea bolnavul si se mai spala cu el.
Samca , dupa cum spun legendele, este un spirit necurat, foarte urat si fioros: o femeie in pielea goala, cu parul despletit, pana la calcaie, cu sanii lungi pana la pamant, cu ochii mici si stralucitori ca stelele, cu mainile de fier, cu unghiile de la maini si de la picioare lungi si ascutite ca andrelele sau incarligate ca secerile si cu limba de foc. Acest demon, din a carui gura foarte mare, urata si stramba iese intotdeauna foc, se arata pe la sfarsitul lunii, in apropiere de luna plina, copiilor mai mici de patru ani, pe care asa de tare ii inspaimanta ca se imbolnavesc pe loc. Acest demon se mai arata si femeilor care zac pe patul nasterii, pe care le framanta si le sperie, incat acestea mor pe loc sau raman schilodite si neputincioase toata viata. Formele pe care Samca le ia sunt felurite: in chip de porc foarte mare si fioros, in chip de caine cu dintii ranjiti, in chip de pisica fara par cu ochii infocati si holbati, in chip de cioara mare cu ochii de sange si in chip de paianjen mare si negru. Boala de care sunt atinsi copiii dupa ce li se arata Samca poarta numele de rautatea copiilor. Samca are 19 nume: Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava si Samca. Pentru a se apara de Samca, oamenii trebuie sa ii scrie toate cele 19 nume pe un perete al casei sau trebuie sa convinga pe altcineva sa scrie un descantec, pe care sa-l poarte apoi asupra lor. Acest descantec o va face pe Samca sa se duca in schimb la cel care l-a scris, dar daca acesta este un om batran, care si-a trait viata, Samca nu ii va face rau, ci doar il va face sa scransneasca din dinti in somn.
Descantec de Ceasul Rau:
Ceas rau cu pocitura,
Ceas rau cu sagetatura,
Ceas rau cu spaima,
Ceas rau de cu seara,
Ceas rau de la miezu-noptii,
Ceas rau de cu ziua,
Sa te ducu pe munti,
Pe sub munti,
C-acolo-s a tale curti!
C-acolo-s mese asternute
Si pahare umplute
Si scaune asternute,
Pentru tine gatite!
Acolo sa traiesti,
Acolo sa vecuiesti,
De N. sa nu gandesti.
Ceas rau cu sagetatura,
Ceas rau cu spaima,
Ceas rau de cu seara,
Ceas rau de la miezu-noptii,
Ceas rau de cu ziua,
Sa te ducu pe munti,
Pe sub munti,
C-acolo-s a tale curti!
C-acolo-s mese asternute
Si pahare umplute
Si scaune asternute,
Pentru tine gatite!
Acolo sa traiesti,
Acolo sa vecuiesti,
De N. sa nu gandesti.
Descantec pentru mancarimea de inima:
Se ia un paharel de miere si un cutit. Cu cutitul se taie bucatele mici foile unei flori de bujor si, tot amestecand aceste foi cu miere, se descanta. Mierea cu floarea de bujor se da copilului bolnav.
Ileana Cosanzeana a facut un copil
Si l-a mancat straga;
A facut doi,
Si i-a mancat straga;
A facut trei,
Si i-a mancat straga;
A facut patru,
Si i-a mancat straga;
A facut cinci,
Si i-a mancat straga;
A facut sase,
Si i-a mancat straga;
A facut sapte,
Si i-a mancat straga;
A facut opt,
Si i-a mancat straga.
Numai cu cel de-al noualea, N., a ramas.
În brate l-a luat,
În munte s-a suit,
În temnita l-a bagat
Si l-a-ncuiat
Si l-a alcatuit.
Straga l-a cautat
Trei zile-n trei parti.
Daca a vazut ca nu-l gaseste
Si nu-l gaseste
La frate-sau a alergat,
Frate-sau in grajd de piatra a intrat
Si calul cel bun datu-i-a,
În munte suitu-s-a,
Si-a descuiat,
Si-a desalcatuit,
Si-a mancat inima copilului.
Mama, de dorul si focul copiilor,
Suie dealul Garaliilor,
Gaseste inimile copiilor,
De-alaturea drumului,
În floarea bujorului.
Cu varful cutitului luatu-l-a,
În paharul cu miere aruncatu-l-a,
Copilului datu-i-l-a
De l-a mancat,
Sa ramaie copilul curat,
Luminat
Cum ma-sa l-a facut,
Si Dumnezeu l-a nascut.
Ileana Cosanzeana a facut un copil
Si l-a mancat straga;
A facut doi,
Si i-a mancat straga;
A facut trei,
Si i-a mancat straga;
A facut patru,
Si i-a mancat straga;
A facut cinci,
Si i-a mancat straga;
A facut sase,
Si i-a mancat straga;
A facut sapte,
Si i-a mancat straga;
A facut opt,
Si i-a mancat straga.
Numai cu cel de-al noualea, N., a ramas.
În brate l-a luat,
În munte s-a suit,
În temnita l-a bagat
Si l-a-ncuiat
Si l-a alcatuit.
Straga l-a cautat
Trei zile-n trei parti.
Daca a vazut ca nu-l gaseste
Si nu-l gaseste
La frate-sau a alergat,
Frate-sau in grajd de piatra a intrat
Si calul cel bun datu-i-a,
În munte suitu-s-a,
Si-a descuiat,
Si-a desalcatuit,
Si-a mancat inima copilului.
Mama, de dorul si focul copiilor,
Suie dealul Garaliilor,
Gaseste inimile copiilor,
De-alaturea drumului,
În floarea bujorului.
Cu varful cutitului luatu-l-a,
În paharul cu miere aruncatu-l-a,
Copilului datu-i-l-a
De l-a mancat,
Sa ramaie copilul curat,
Luminat
Cum ma-sa l-a facut,
Si Dumnezeu l-a nascut.
Descantec de deochi:
Se spune descantecul suflandu-se asupra bolnavului de trei ori:
Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetura,
Ca te-ajunge vant din gura.
Fugi, deochiat,
Ca te-ajunge vant turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Ca te-ajunge soarele,
Si-ti taie picioarele,
Fugi, deochi, din fata obrazului,
Din zgarciul nasului,
Din grumazii gatului,
Din crierii capului,
Din splina, din inima,
Si sa iesi si sa te duci,
Ca eu cu gura te-am descantat,
Cu mana te-am luat,
Si-n vant te-am aruncat,
Sa ramaie N.
Curat, luminat,
Ca floarea campului,
Ca roua diminetii.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Fugi, deochetura,
Ca te-ajunge vant din gura.
Fugi, deochiat,
Ca te-ajunge vant turbat.
Fugi, deochi, dintre ochi,
Ca te-ajunge soarele,
Si-ti taie picioarele,
Fugi, deochi, din fata obrazului,
Din zgarciul nasului,
Din grumazii gatului,
Din crierii capului,
Din splina, din inima,
Si sa iesi si sa te duci,
Ca eu cu gura te-am descantat,
Cu mana te-am luat,
Si-n vant te-am aruncat,
Sa ramaie N.
Curat, luminat,
Ca floarea campului,
Ca roua diminetii.
Descantec de Muma Padurii:
Descantatoarea ia o matura, foc, un topor si o oala cu apa. Se aseaza in pragul usii de afara si cat descanta se uita la un pom. Muma copilului sade la spatele ei. Se descanta numai cand soarele e pe muchie, gata de asfintit. Cand zice "cu focul te-oi arde" - arunca jos focul; "cu matura te-oi matura" - atinge cu ea de pardoseala; "cu apa te-oi ineca" - varsa jos apa; " cu toporul te-oi taia" - ciocaneste cu el in stalpul usii, in dreapta si in stanga.
U, Muma Padurii,
U, Tatal Padurii,
Cearta-ti canii tai,
Catelele tale,
Caii tai,
Telegarii tai,
Armasarii tai,
Zmeii tai,
Zmeoaicele tai,
Sa nu vie la N.
Sa-l zdrobeasca,
Sa-l zdruncineasca,
Din somn sa mi-l destepteze,
Ca eu cu focul te-oi arde,
Cu matura te-oi matura,
Cu apa te-oi ineca,
Cu toporul te-oi taia.
Muma Padurii este un personaj din mitologia romaneasca. În traditia populara romaneasca este o vrajitoare considerata o femeie urata, ce sperie oamenii, sihastra, locuind in adancul padurii. Sinonim cuvantului poate fi considerat Baba Cloanta.
Ea este adeseori prezentata ca dusmana a eroilor pozitivi precum Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urma este prezentat ca fiul al ei. Muma Padurii traieite singuratica in inima padurilor adanci si e caracterizata printr-o infatisare groteasca, prin rautate si marginire. Eroul pozitiv o invinge insa intotdeauna.
La baza constituirii personajului au stat vechi credinte magice, superstitii sau reprezentari figurative ale forlelor naturii, care si-au pierdut semnificatia initiala, capatand numai o valoare poetica, fantastica.
U, Muma Padurii,
U, Tatal Padurii,
Cearta-ti canii tai,
Catelele tale,
Caii tai,
Telegarii tai,
Armasarii tai,
Zmeii tai,
Zmeoaicele tai,
Sa nu vie la N.
Sa-l zdrobeasca,
Sa-l zdruncineasca,
Din somn sa mi-l destepteze,
Ca eu cu focul te-oi arde,
Cu matura te-oi matura,
Cu apa te-oi ineca,
Cu toporul te-oi taia.
Muma Padurii este un personaj din mitologia romaneasca. În traditia populara romaneasca este o vrajitoare considerata o femeie urata, ce sperie oamenii, sihastra, locuind in adancul padurii. Sinonim cuvantului poate fi considerat Baba Cloanta.
Ea este adeseori prezentata ca dusmana a eroilor pozitivi precum Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urma este prezentat ca fiul al ei. Muma Padurii traieite singuratica in inima padurilor adanci si e caracterizata printr-o infatisare groteasca, prin rautate si marginire. Eroul pozitiv o invinge insa intotdeauna.
La baza constituirii personajului au stat vechi credinte magice, superstitii sau reprezentari figurative ale forlelor naturii, care si-au pierdut semnificatia initiala, capatand numai o valoare poetica, fantastica.
