8 Martie - o sarbatoare necrestina

8 Martie - o sarbatoare necrestina

De ce oare, la 15 ani de la prabusirea comunismului, noi ne incapatanam parca sa-i perpetuam sarbatorile straine si mincinoase? Ne prefacem ca 8 Martie sau 1 Mai ar fi niste sarbatori nevinovate si vechi de cand lumea, bucurandu-ne cu naivitate de cate-o „zi libera“ sau de cate un cadru festiv artificial, fara sa ne mai sinchisim de originile si intelesurile acestor „sarbatori“ mostenite din recuzita propagandistica a celui mai criminal si mai anti-crestin regim din istorie! O facem din inertie („Asa am apucat!“) si din dorinta impura de a inmulti cu orice pret prilejurile de chef lumesc si de „chiul“ ingaduit. Dar multi o fac poate si din totala ignorare a substratului acestor false sarbatori... (R. C.)

Intre Martisor si 8 Martie
Traditia romaneasca ofera, in prag de primavara, un bun prilej de sarbatorire a „sexului frumos“: 1 Martie, Ziua Martisorului. Nici aceasta nu-i o sarbatoare bisericeasca, dar nici n-are in ea nimic tendentios sau pervers. Mamele, logodnicele, sotiile, fiicele sau colegele noastre au si acest prilej in plus de a ne simti dragostea si pretuirea (care altminteri, fie vorba intre noi, s-ar cuveni sa fie mai putin „ocazionale“). Piepturile inflorite de martisoare aduc aminte, simbolic, de frumusetea si regenerarea lumii lui Dumnezeu, de armonia care se cade sa existe in(tre) toate cele ale Firii, de la ghiocelul plapand si pana la inima omului. Ne bucuram de alteritatea ce ne-a fost data dintru inceput („Nu e bine sa fie omul singur“) si de minunea perpetua a vietii (caci Eva e „mama tuturor celor vii“). De ce mai e nevoie sa supralicitam, o saptamana mai tarziu, printr-o „sarbatoare“ ideologica a femeii (vazute ca instrument al „luptei de clasa“)?!

Pe urmele tovarasei Clara Zetkin...
Am mai spus si altadata povestea instituirii zilei de 8 martie (demagogic numita „internationala“, caci n-au sarbatorit-o oficial decat anumite cercuri conspirationiste si tarile din fostul „lagar socialist“). Propunerea a fost facuta si aprobata in 1910, la asa-numita Conferinta a Femeilor Socialiste de la Copenhaga, prima ei sarbatorire in mediile respective avand loc in anul urmator. Autoarea propunerii a fost militanta revolutionara Clara Zetkin (1857-1933), o intelectuala evreica nascuta la Wiederau (Saxonia) si moarta la Arhanghelskoie, in fosta U.R.S.S. (unde a propasit pe linia partidului). De ce tocmai ziua de 8 martie? Unul dintre motive (si cel mai invocat) este ca in aceasta zi avusesera loc mai multe demonstratii revendicative ale „femeilor muncitoare“, incepand cu o greva a tesatoarelor new-yorkeze din 1857.

... si in umbra sangeroasei Estera
Ar mai fi insa un motiv important, asupra caruia atrage atentia, de pilda, un mare teolog si duhovnic rus contemporan, diac. prof. dr. Andrei Kuraev (din pacate, lungul sau expozeu pe aceasta tema, primit in traducere romaneasca, depaseste spatiul limitat al revistei noastre): pornind de la originea etnica a Clarei Zetkin, autorul e de parere ca ea n-a putut sa nu se gandeasca la sarbatoarea de Purim (foarte apropiata calendaristic de data de 8 martie), care rememoreaza anual un cumplit masacru (dupa traditie, 75.000 de morti - barbati, femei si copii) intreprins asupra poporului persan de iudeii aflati in exil. Personajul-cheie al evenimentului este tocmai o femeie, viclena si sangeroasa Estera, devenita intruchipare biblica a „eroismului“ feminin evreiesc. Daca e asa sau nu, cert ramane ca, prin realele sau doar posibilele ei origini mentale, ziua de 8 Martie reprezinta o conventie festiva cu totul straina de spiritul crestinismului, pe care o constiinta ortodoxa nu si-o poate asuma fara se trada pe sine insasi.

Mucenicii de 9 martie – Traditii, obiceiuri , superstitii

Potrivit calendarului crestin ortodox , in ziua de 9 martie sunt omagiati “cei 40 de Sfinti Mucenici din Sevastia”.Legenda spune ca , in vremea imparatului Lichinie (Licinius) , stapanea in Sevastia ( Armenia) domnul Agricolaie , care avea in slujba 40 de ostasi crestini.Voievodul Agricolaie a vrut sa ii oblige sa renunte la credinta lor, dar ei nu au fost de acord , fiind, drept urmare, torturati amarnic : au intrat dezbracati intr-un iezer care , apoi, a inghetat , le-au fost zdrobite picioarele si , in cele din urma , au fost arsi pe rug.

Numele celor 40 de martiri ai credintei crestine au fost : Aetie, Acachie, Aghie, Aglaie , Alexandru, Atanasie, Candid, Chiril, Chirion, Claudie, Dometian, Domnos, Ecdit, Eutihie, Evnichie, Filoctimon, Flavie, Gaie, Gorgonie, Hudion, Ieraclie, Ilie, Ilian, Ioan, Isihie, Leontie, Lisimah, Meliton Nicolae, Prisc, Sacherdon, Severian, Sisinie, Smaragd, Teodul, Teofil, Valerie, Valent, Vivian, Xantie.

Mucenicii , numiti si Macinici , Sfintisori, Mosii de Martisor , marcau in calendarul traditional folcloric inceputul noului an agrar si erau considerati in cultura populara drept spirite ale mosilor si stramosilor , existand obiceiul de a li se face de 9 martie pomana .In mod special , pentru aceasta zi se gatesc “mucenicii” , adica colacei din aluat dospit in forma cifrei opt , sau avand asemanarea unei albine , unui om sau porumbel.Deliciul mucenicilor este dat de faptul ca sunt unsi cu miere si tavaliti in nuca pisata.
Exista, in unele zone , si obiceiul de a se face de 9 martie o turta mare , numita “Uitata” , avand forma unui om inzestrat cu urechi si nas , dar lipsit de ochi.Aceasta turta se dadea de pomana pentru toti mortii care nu fusesera pomeniti deloc vreme de un an in biserica.

Pornirea plugului , un obicei ritual specific zilei de 9 martie, consta in aducerea plugului in interiorul curtii unui gospodar si injugarea boilor la plug. In coarnelor boilor sau pe plug se aninau mucenici pregatiti pentru aceasta ocazie inca de la Craciun , ce urmau a fi ingropati in brazdele ogorului sau mancati de catre oameni si vite.
In unele regiuni , boii si plugul erau stropiti cu apa sfintita pastrata de la Boboteaza , sau afumati cu tamaie , urmand ca gospodarul sa mane boii intr-n cerc ritual in jurul casei sau curtii.
In alte zone se obisnuia sa se arunce un ou in fata plugului , iar boii urmau sa treaca peste un vatrai cu jaratic sau un topor asezat in poarta curtii , in acest fel conferindu-se animalelor harnicie si putere pentru munca aratului.

Baterea pamantului cu bate era o alta practica magica , executata de tineri sau copii , caracteristica zilei de 9 martie , un obicei ritual avand scopul de a izgoni frigul si a face sa iasa afara caldura din pamant.In unele regiuni , se credea ca , de fapt, cei 40 de mosi sau mucenici ar bate de fapt pamantul in fiecare “cap de primavara”.

Focurile de Macinici erau aprinse in ograzile sau gradinile gospodarilor , fiind intretinute cu paie vechi , plante uscate , gunoi de grajd si alte ramasite semnificand arderea rituala a iernii si purificarea in vederea intampinarii noului an agrar.Ca o curatire simbolica , feciorii sareau peste focuri , lasand ca straiele sa le fie patrunse de fum.

Cele 40 sau 44 de pahare de vin baute in ziua de 9 martie constituie un stravechi ritual de primavara , avand la baza credinta ca vinul ingurgitat se transforma in sange , dand putere barbatilor pentru intregul an in curs.Picaturile din vinul baut de 9 martie, risipite peste pomi si vii , aveau darul de a aduce recolte bogate.

Retezatul stupilor din ziua de Mucenici , un obicei avand darul de a inmulti albinele si mierea din noul an agricol, consta in curatarea stupilor si ungerea lor rituala cu sirop de la mucenici si cu tuica de drojdie.

Superstitii de Mucenici

- Cei ce dau de pomana mucenici in ziua de 9 martie vor fi feriti de boli si suparari si vor avea o soarta prielnica tot anul .
- Daca ploua de Mucenici va ploua si in ziua de Paste.
- Inteparea painii de casa de 40 de ori , pentru sanatatea tuturor membrilor familiei.
- Vremea din ziua de Mucenici se va repeta timp de 40 de zile consecutive.
- Ungerea vitelor cu mujdei de usturoi , la care se adauga otet , sare si apa , in scopul ocrotirii lor fata de nevastuici si serpi.
- Credinta ca cine nu tine sarbatoarea de Mucenici va fi bolnav vreme de 40 de zile.
- Plantele sadite de femei in gradina inainte de rasaritul soarelui vor rodi de 40 de ori mai mult decat de obicei.
- Apa din zapada de Mucenici era considerata ca un leac eficace pentru durerile de ochi si de cap.
- In unele regiuni, tinerii cautau pe camp radacini de Iarba Mare , vestit ingredient al leacurilor babesti si a potiunilor pentru vraji.