Descântec de dragoste şi de ursită (E. N. Voronca - Datinele şi credinţele poporului român)

Se descântă la soc, la alun şi la măr dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun şi trei de măr dulce. Se descântă la fiecare copac şi beţele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul - şi vine.

Soc Solomon! Soc solomon!
Eu cu soc te solomonesc,
Cu inimă bună şi mare dragoste
La mine te îndoiesc.
Eu cu alun adun
Omul cel bun.
Eu cu alun te-adun
Şi cu măr dulce te îndulcesc
Şi la mine te pronesc,
La mine te sosesc.
Vii? Vin!
Vii? Vin!
Da' de nu-i veni şi nu-i veni,
Inima din tine pe loc a plesni.
Da' de nu-i pleca şi nu-i pleca,
Inima din tine pe loc a crăpa.
Iuti şi degrabă să porneşti,
La mine să soseşti!
Eu când la tine am gândit,
Mie noaptea mi-a părut
Că eşti un câne jupit.
Şi tu când ai gândit la mine
Ţi s-a părut că sunt o căţea buhoasă.
Dar eu mai tare ţie să-ţi par mai frumoasă.
Da' cum să-ţi par eu ţie?
Ţie să-ţi pară că tu eşti
Într-o casă de aur îmbrăcată
Şi cu mine te-ai sărutat
Şi cu mine te-ai dezmierdat